Distribuirea de capturi de ecran din conversații private, excluderea din grupuri online, comentarii răutăcioase și alte experiențe digitale, au un impactul emoțional asupra noastră atunci când navigăm pe internet. Chiar dacă ele se întâmplă online, efectele acestora nu sunt resimțite „doar online”, dar se reflectă și în realitate. Cum? În starea noastră de bine, în relațiile pe care le avem cu ceilalți și în încrederea în noi înșine.
Pe 10 ianuarie, Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) a organizat al doilea atelier cu grupul FETELE PENTRU SIGURANȚA ONLINE, din Platforma Copiilor.
Ce am făcut?
Am analizat experiențe și situații care ni se întâmplă des pe internet. Ce facem cel mai des în fața ecranului și la ce ne servește tehnologia.
Am vorbit despre cum comunicăm pe internet, cu cine comunicăm de obicei și despre modul în care o facem.
Am abordat limitele personale și diferența dintre interacțiuni care sunt okay și acțiuni care nu sunt okay – red flag-uri :).
Glumă sau hărțuire?
În timpul discuțiilor, grupul a oferit exemple de comportamente întâlnite în mediul online (comentarii, reacții, mesaje, distribuiri etc.) și emoțiile pe care le simțim în aceste situații. O concluzie pe care vrem s-o împărtășim cu voi, este că „atunci când un comportament ne face să ne simțin inconfortabil, teamă sau rușine, acesta nu mai poate fi considerat o glumă sau un compliment. Dacă comportamentul se repetă de mai multe ori, sigur este hărțuire”.
O altă întrebare la care am căutat împreună răspunsul este Cum reacționăm în situații de risc?
Setările de confidențialitate, blocarea și raportarea comportamentelor abuzive au fost câteva dintre soluțiile identificate. Mai mult, am înțeles că este importamt să discutăm cu un adult în care avem încredere sau să apelăm la servicii de suport (părinți, profesori, rude, Telefonul Copilului sau alte organizații din domeniu).
Ce este important să reținem e că A CERE AJUTOR E O FORMĂ DE PROTECȚIE, NU DE SLĂBICIUNE! 😊
Tot la atelier, am descoperit care sunt resursele noastre personale – ce ne ajută să fim în siguranță pe internet. De exemplu, capacitatea de a spune „nu”, de a bloca și raporta comportamente abuzive și stabilirea unor limite personale.
Încearcă și tu să le identifici pe ale tale, răspunzând la întrebarea Ce pot face eu, ca să mă simt în siguranță pe internet?
Poate ai simțit și tu, la fel ca noi, presiunea de pe social media: comparațiile constante, cine are mai multe like-uri sau comentariile neplăcute. În astfel de momente, un motto potrivit poate să ne scape un pic de presiune și să ne fie un reminder că nu suntem singurii care simțim asta. Pe tine ce frază te-ar ajuta să mergi mai departe? La atelier, noi ne-am gândit la câteva mesaje simple care nouă ne-ar fi utile:
„Valoarea mea nu depinde de like-uri”
„Nu ești niciodată singură și nu este vina ta.”
„Ecranul nu definește valoarea mea.”
„Rămân reală într-o lume virtuală.”
✅ Reamintim că, în cadrul primului atelier, fetele au ales trei teme prioritare care vor fi aprofundate în perioada următoare: cyberbullyingul, manipularea, hărțuirea online.
______________
Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului „Împuternicirea fetelor pentru siguranța în mediul online”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu suportul financiar oferit de Uniunea Soroptimistelor din Norvegia.
Soroptimist International Norway.
#FetelePentruSigurantaOnline#CIDDC#PlatformaCopiilor#DrepturileCopilului
